Într-un lac liniștit, înconjurat de trestii și flori de nufăr, trăiau două prietene foarte diferite: o broască țestoasă pe nume Tula și o broască verde săltăreață numită Sari.
Tula era calmă, înțeleaptă și se mișca încet, preferând să stea la soare pe o piatră. Sari, pe de altă parte, era energică, sărea peste tot și vorbea repede.
– Tula, trebuie să vezi ceva! – a spus Sari într-o dimineață, sărind în jurul ei. – Am auzit de la libelule că, în mijlocul lacului, există o insulă mică unde crește cea mai frumoasă floare de nufăr.
Tula a zâmbit.
– Pare interesant, Sari. Dar cum ajungem acolo?
– Simplu! Eu voi sări din nufăr în nufăr, iar tu poți înota încet, – a spus Sari cu entuziasm.
Drumul spre Insulă
Sari a pornit înainte, sărind grațios de pe un nufăr pe altul. Tula a intrat în apă și a început să înoate încet, dar sigur.
Pe drum, Sari s-a oprit să admire un roi de fluturi colorați.
– Ce frumoși sunt! – a exclamat ea, uitând pentru o clipă de insulă.
Tula, calmă, a continuat să înoate.
– Sari, nu uita de floarea de nufăr, – i-a amintit ea.
Mai târziu, Sari a sărit pe o frunză care s-a scufundat ușor, udând-o.
– Uf, prea multă grabă! – a râs ea, în timp ce Tula se apropia încet.
Floarea de Nufăr
Când au ajuns pe insulă, au găsit floarea minunată, care strălucea în lumina soarelui. Sari a vrut să sară imediat pe floare, dar Tula a spus:
– Stai, Sari. Unele lucruri sunt mai frumoase dacă le admiri de la distanță.
Sari s-a oprit și a privit floarea.
– Ai dreptate, Tula. Graba mea aproape că m-a făcut să o stric.
O Lecție despre Echilibru
Pe drumul înapoi, Sari a învățat să fie mai răbdătoare, iar Tula s-a bucurat de energia prietenei ei. Au ajuns să înțeleagă că sunt mai puternice împreună, cu răbdarea Tulei și entuziasmul lui Sari.
De atunci, cele două prietene au explorat lacul în echilibru perfect: una sărind și alta înotând încet.
0
